Apr 16 2013

Uneori, motivatia vine din interior

Publicat de in Leadership

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Feb 24 2011

Revistele au crescut in 2010, in UK

Publicat de in Management

Sper sa nu dureze mai mult de un an ca sa vedem si la noi aceste cresteri. Stirea aici.

Comenteaza primul

Nov 13 2010

Normele AAER pentru editori si publisheri

Publicat de in Management

AAER: Asociatia Americana a Editorilor de Reviste
(revizuite in octombrie 2010)

Normele AAER pentru editori si publisheri reglementeaza practicile pe termen lung ce guverneaza relatia dintre continutul editorial si publicitate. Normele asigura faptul ca practicile folosite in mod frecvent de editori si publisheri pentru a preveni sau rezolva conflictele editorial/publicitate sunt clar intelese si aplicate consistent in industria revistelor.

Intr-un domeniu ca media ce se schimba rapid, nici un set de norme nu poate anticipa orice situatie, dar acestea sunt principiile de baza din spatele normelor AAER pentru editori si publisheri:

- Fiecare cititor are dreptul sa fie informat corect si cinstit

- Valoarea revistelor catre clientii de publicitate depinde de increderea pe care cititorii o au in revistele respective

- Diferentierea dintre continutului editorial si mesajul de marketing trebuie sa fie transparenta

- Integritatea editoriala nu trebuie sa fie compromisa de influenta clientilor de publicitate

AAER crede ca insusirea acestor principii aduce beneficii fiecarei parti care detine un interes in industria de reviste: cititori, editori, publisheri si clienti de publicitate. […]

COD DE BUNE PRACTICI PENTRU REVISTE

Membrii AAER cauta sa incurajeze folosirea creativa a revistelor de catre clientii de publicitate. Prin protejarea integritatii editoriale, normele promoveaza eficienta mesajului publicitar.

1. Publicitatea si coperta

a. Coperta este declaratia de brand a editorului si publisherului. Publicitatea pe coperta mareste probabilitatea aparitiei conflictelor editorial-publicitate. Coperta si cotorul revistei nu ar trebui folosit pentru a face reclama unor produse, altele decat revista in sine.

b. Copertele false si clapele pot fi folosite pentru publicitate tinand cont de urmatoarele conditii:

i. Logoul revistei sa nu fie folosit pentru a gira editorial mesajul publicitar (logoul poate fi folosit pe copertele false sau clape pentru a identifica publicatia respectiva)

ii. Continutul editorial si grafica revistei nu sunt integrate cu publicitatea

iii. Copertele false si clapele nu folosesc trimiteri si elemente de grafica a revistei similare cu cele folosite de revista respectiva

Copertele false si partea din fata a clapelor folosite pentru publicitate trebuie intotdeauna marcate ca fiind publicitate. Pentru mai multe informatii vezi “Cand sa marchezi publicitatea”.

c. Pentru a preveni aparitia girului editorial, stickerele de pe coperta nu ar trebui folosite pentru a face reclama unor produse.

2. Logoul revistei si al clientului

a. Logoul revistei poate fi folosit in pagini ce promoveaza revista, produsele adiacente si parteneriatele de marketing, inclusiv pe coperta unei sectiuni sponsorizate, dar nu poate fi folosit pe coperta sa in alte pagini ale unei sectiuni publicitare (“advertorial”). Vezi “Sponsorizarile”, Sectiunea 6 si “Sectiunile si articolele publicitare (advertoriale)”, Sectiunea 8.

b. Logoul revistei nu trebuie folosit in reclamele din revista pentru a sugera girul editorial in afara cazurilor in care produsul sau serviciul pentru care se face reclama a primit un premiu editorial.

c. Logoul clientului nu ar trebui sa apara in paginile editoriale cu exceptia cazurilor in care intr-un context editorial se vorbeste despre o companie, produsele si marcile sale inregistrate.

3. Grafica revistei si a reclamelor

a. Publicitatea nu trebuie sa imite grafica revistei in care apare; publicitatea nu trebuie sa foloseasca fonturi, elemente grafice sau tratamente de culoare care ar putea duce la confundarea reclamei cu spatiul editorial in ochii cititorilor.

b. Publicitatea care ar putea fi confundata cu spatiu editorial, chiar daca acestea nu imita grafica revistei in care apar, trebuie marcata corespunzator. Vezi “Cand sa marchezi publicitatea”, Sectiunea 4.

4. Cand sa marchezi publicitatea

Editorii si publisherii trebuie sa aiba in vedere ca in anumite circumstante marcarea publicitatii este ceruta de legea federala. “USPS Domestic Mail Manual 707.3.6.4” (marcarea unui material platit) sustine urmatoarele: Sub 18 USC 1734, in cazul in care exista o intelegere platita, acceptata sau promisa pentru publicarea unui material editorial intr-o publicatie periodica, acel material trebuie clar marcat cu “publicitate”.

Normele AAER au si urmatoarele cerinte:

a. Publicitatea care poate fi confundata cu spatiul editorial trebuie marcata, chiar daca publicitatea nu seamana cu revista in care apare. Vezi Sectiuni publicitare (“Advertoriale”), Sectiunea 8.

b. Publicitatea care apare pe copertele false si pe partea din fata a clapelor care incearca sa imite continutul editorial sau in formate neconventionale trebuie intotdeauna marcate.

c. “Publicitate”, “Continut publicitar” si “Sectiune speciala publicitara” sunt etichete standard. […]

d. Pentru a preveni aparenta participarii editoriale, eticheta “Advertorial” nu trebuie folosita.

e. Etichetele trebuie sa apara orizontal in partea de sus a paginii la o dimensiune citibila si cel putin comparabila ca marime cu corpul de litera al textului prezentat.

f. Etichetele nu trebuie ascunse sau deghizate.

5. Publicitatea adiacenta

a. Editorii si publisherii trebuie sa evite pozitionarea publicitatii in apropierea unei pagini editorial care arata sau in care se vorbeste despre acelasi produs sau produse similar vandute de client (o regula simpla folosita de multe reviste este ca cititorul sa intoarca macar doua pagini intre reclama respectiva si pagina editoriala.

b. Editorii si publisherii trebuie sa mai evite:

i. Pozitionarea reclamelor pentru produse si servicii sustinute sau associate cu figuri publice in apropierea continutului editorial legat de respectivele figure publice.

ii. Pozitionarea reclamelor pentru casele de productie video, programele de televiziune, casele de inregistrari si alte companii similare langa pagini editoriale ce contin materiale despre participantii din reclamele respective.

6. Sponsorizarile

a. Sponsorizarea editiilor special, a inserturilor editorial, inserturi brosate sau atasate de revista si sectiunile special si concursurile sunt acceptate tinand cont de aceste norme.

b. Sponsorizarea evenimentelor precum decernarea unor premii, conferinte sau targuri si expozitii sunt acceptate tinand cont de aceste norme.

c. Copertele sectiunilor sponsorizate trebuie sa fie marcate ca publicitate atunci cand includ logourile sponsorului; continutul publicitar al sectiunii speciale si alte promotii adiacente ce se regasesc in alte pagini ale revistei trebuie marcate ca si publicitate. Vezi “Cand sa marchezi publicitatea”, Sectiunea 4.

d. Sponsorii pot fi mentionati in continutul editorial, dar produsele si serviciile associate cu acesta sau partneri de afaceri ai acestuia nu ar trebui promovate sau sustinute editorial.

e. Sponsorii nu trebuie sa ceara sau sa impuna directia editorial; continutul editorial nu trebuie aratat sponsorului inainte de publicare.

f. Pentru a preveni conflictele editorial-publicitate, sponsorizarea sectiunilor editoriale publicate regulat, rubricile si reportajele nu trebuie acceptata.

7. Editiile exclusive (cu un singur client de publicitate)

a. Editiile exclusive sunt acceptate tinand cont de aceste norme, insa trebuie explicate cititorilor intr-un editorial sau o nota a publisherului publicata in aceeasi editie.

b. Editiile exclusive fac obiectul normelor relevante pentru continutul sponsorizat in “Cand sa marchezi publicitatea”, Sectiunea 4 si “Sponsorizare”, Sectiunea 6.

8. Sectiunile si articolele publicitare (advertoriale)

a. Advertorialele nu sunt continut editorial si fiecare pagina a acestora trebuie marcata. Vezi Sectiunea 4, “Cand sa marchezi publicitatea”.

b. Logoul revistei nu trebuie sa apara pe coperta unei sectiuni publicitare sau in cadrul unei pagini advertorial.

9. Participarea editoriala in publicitate

a. Membrii echipei editorial si colaboratorii permanenti nu trebuie sa apara in sau sa particpe la crearea si productia reclamelor care apara in propria revista.

b. Publicatiile angajate in sau asociate cu productia sau promovarea produselor sau serviciilor brandului publicatie trebuie sa se asigura ca publicitatea sau promovarea propriilor produse si servicii nu trebuie confundata cu spatiul editorial.

10. Plasarea de produse si integrarea

a. Publisherii nu trebuie sa accepte bani din partea clientilor de publicitate pentru a promova produse in cadrul continutului editorial.

b. Editorii nu trebuie sa creeze continut, sa pozitioneze continut in aproprierea unei reclame, sa promoveze un produs sau o persoana publica asociata cu un produs pentru care se face publicitate in schimbul publicitatii.

Vezi de asemenea “Cand sa marchezi publicitatea”, Sectiunea 4.

11. Reclamele invazive

a. Membrii AAER se opun formelor de publicitate care dau nastere confuziilor sau rup, intrerup continutul editorial; acceptarea reclamelor care compromit experienta cititorilor , inclusiv publicitatea care foloseste spatiul alb al unei pagini editoriale, face subiectul aprobarii editoriale.

b. Formatele si pozitionarile speciale de reclama violeaza aceste norme daca distinctia dintre editorial si publicitate nu este transparenta.

12. Revizuirea de catre clienti

a. Copertele revistelor, sumarul, articolele, fotografiile, layouturile paginilor si alte materiale editoriale nu trebuie sa fie trimise clientilor pentru revizuire.

b. Pentru a preveni aparitia revizuirilor clientilor, reclamele nu trebuie sa faca trimitere catre continutul editorial, inclusiv articolele specifice sau numere de pagina.

De ce AAER? De ce norme?

Fondata in 1963, Asociata Americana a Editorilor de Revista este organizatia principiala a jurnalistilor de revista in Statele Unite ale Americii. Printre membrii AAER se numara liderii editorial a majoratiatii revistelor comericale si pentru afaceri publicate pe hartie sau online. AAER este binecunoscuta pentru sponsorizarea Premiilor Nationale pentru Reviste in asociere cu Scoala de Jurnalism din cadrul Universitatii Columbia.

AAER a publicat “Normele pentru Editori si Publisher” ca si serviciu catre membrii sai din 1982, punctand in numele lor principiile si practicile larg raspandite atat in print cat si in online. Normele reflecta credinta celor 700 de membri ai AAER cum ca independenta editoriala si distingerea clara dintre continutul editorial si mesajul de marketing sunt in interesul publisherului si clientului de publicitate la fel ca si al cititoriului sau utilizatorului.

Sursa (engleza)

Alte resurse: Decizii legate de normele AAER (engleza)

Denumire AAER in engleza: ASME – American Society of Magazines Editors

2 comentarii

Nov 01 2010

Esquire Big Black Book, editia I

Publicat de in Management

Un produs unic pe piata romaneasca. Calitatea editoriala la inaltime se imbina perfect cu publicitatea pentru branduri respectabile.  Lucruri scumpe, dar care isi merita banii. Pe ideea ca e criza si nu mai cheltuim decat pe lucrurile care merita. Dincolo de lista de cumparaturi, gasesti si bagajul esential de informatii: unde mergi, ce bei, ce conduci, cum vorbesti despre ce conduci, cum o faci sa rada, cum legi un papion etc.
D’aia i-am zis MANUALUL DE STIL PENTRU BARBATII DE SUCCES.

PS.Le multumesc celor implicati, echipei editoriale conduse de Radu Coman pentru munca depusa, Alinei de la vanzari pentru ca a crezut in produs si l-a vandut cum nu se putea mai bine, lui Laurentiu pentru promovare, lui Cristi pentru productie si sunt sigur ca cele 10.000 de exemplare vor fi distribuite impecabil de catre Violeta.

Comenteaza primul

Oct 29 2010

Edipresse comunica cu Sanoma

Publicat de in Management

Dupa ce am trimis un newsletter cum ca revista FEMEIA. a depasit Avantaje si in vanzari (in audienta a fost intotdeauna mult peste) sau poate fara legatura cu acesta, Edipresse a inceput sa trimita comunicate despre cum VIVA (revista despre vedete – 15.059 exemplare vandute) are audienta mai mare decat Beau Monde (revista de stil si lifestyle – 16.547 exemplare vandute) si despre cum Psychologies (revista de psihologie? – 8.258 exemplare vandute) are audienta mai mare decat Marie Claire (revista de fashion! – 16.061 exemplare vandute). Maine ma astept ca Edipresse sa dea comunicat despre cum AutoBild (revista auto – 8.892 exemplare vandute) vinde mai mult decat Esquire (revista cu continut inteligent, cum imi place mie sa-i spun – 5.402 exemplare vandute). Fiecare cu ce poate, adica cu portofoliul lui. Noi pregatim intre timp newsletter despre cum Marie Claire (16.061) vinde mai mult decat ELLE (14.509), InStyle (13.098), The One(11.039) si Tabu (9.528).

Sursa cifre: BRAT, declaratii difuzare Apr-Iun 2010, medie lunara de vanzari pe aparitie

3 comentarii

Apr 06 2010

Helsingin Sanomat, ziarul Sanoma din Finlanda, lucreaza din greu pentru era touch screen

Publicat de in Ziare

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Apr 06 2010

Aplicatia AutoWeek, titlul auto al Sanoma Olanda, pentru iPad

Publicat de in Reviste

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Mar 19 2010

The future of publishing

Publicat de in Reviste

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Mar 11 2010

Raportul anual 2009 al Sanoma

Publicat de in Management

Este proaspat, abia azi a fost publicat. Il puteti citi aici.

Comenteaza primul

Mar 06 2010

De ce merg abonamentele in Franta, de exemplu?

Publicat de in Reviste,Ziare

Compania de posta franceza La Post va dubla despagubirile platite publisherilor pentru livrarile care nu intrunesc conditiile de calitate. In principiu e vorba despre livrarea la timp. Obiectivele stabilite pentru 2009-2015 spun ca 97% dintre ziarele distribuite trebuie sa fie livrate in ziua publicarii. In 2009, rata de livrare la timp a ziarelor a fost de 96,5%. Subliniez la timp caci probabil rata de livrare (nu neaparat in ziua publicarii) este undeva pe la 99,9%. Nu este numai o chestiune de rapiditate, ci si una de atitudine si respect reciproc. Cum ar fi ca cineva de la noi sa ceara Postei despagubiri (duble) pentru ca nu livreaza abonamentele? Cred ca ne-am imbogatii.

Comenteaza primul

Mar 04 2010

Magazines, The Power of Print

Publicat de in Reviste

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Feb 05 2010

iPad

Publicat de in Tendinte

YouTube Preview Image

1 Comentariu

Jan 27 2010

CES 2010: Ultrathin Que ProReader eBook

Publicat de in Tendinte

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Jan 26 2010

CES 2010: Mood video by Sanoma Digital

Publicat de in Tendinte

YouTube Preview Image

Comenteaza primul

Jan 10 2010

CAS la drepturi de autor in 2010? – avantaje si dezavantaje

Publicat de in Taxe

Avantaje:

- poate cel mai important avantaj este pentru angajati. cei care sunt platiti pe drepturi de autor vor avea pensia calculata la valoarea intregului contract. Astfel ca artistul, jurnalistul, scriitorul, actorul etc. nu vor forma o categorie defavorizata dupa varsta de pensionare. N-o sa vedem in acest caz stiri la TV despre cum oameni valorosi din categoriile de mai sus mor de foame pentru ca au fost platiti pe drepturi de autor si deci n-au pensie sau au o pensie derizorie raprotata la minimul de pe cartea de munca.

- un alt avantaj ar fi acoperirea unei gauri in buget. desi e impropriu spus avantaj atata timp cat se face pe spatele companiilor si angajatilor si deocamdata cuantumul contributiilor este necunoscut sau nu-l cunosc eu.

Dezavantaje:

- avand in vedere criza profunda prin care trec multe companii si institutii din domeniile dreptului de autor, cel mai probabil aceasta masura va fi pusa tot pe spatele autorilor, prin micsorarea veniturilor sau a numarului de autori.

- cresterea platii la negru sau gasirea unor solutii alternative legale  pentru plata drepturilor de autor pentru cei care decid in continuare ca nu au nevoie de pensia de la stat. cumulata cu propunerea PNL sustinuta de PSD de a elimina impozitul forfetar pentru companii, s-ar putea sa asistam la iesirea din “suspendarea activitatii” sau infiintarea a noi microintreprinderi.

Am vazut pareri foarte virulente impotriva acestei masuri ale unor oameni cunoscuti. Ba chiar transformarea propunerii intr-un razboi declarat cu presa de catre Guvern. Mi-ar placea totusi sa se tina cont si de avantajul masurii si ca cei care lupta cu atata vehementa sa-si asume o oarecare responsabilitate pentru angajatii care uneori constient, alteori nu, renunta la pensia aferenta drepturilor de autor pentru un avantaj imediat al unui venit ceva mai mare pe care prea putini il depun intr-un fond de pensii privat, de exemplu.

UPDATE:  Intr-o discutie cu un prieten pe facebook mi s-a atras atentia ca drepturile de autor nu au nici o legatura cu angajatii. Ca si Dan, in comentariul de mai jos, sunt oameni care intradevar, traiesc din drepturi de autor pe langa un job permanent sau pur si simplu, ca freelanceri. De aceea vin cu precizarea ca in majoritatea companiilor de presa jurnalistii au doua tipuri de contracte: unul de munca cu bani putini si unul de drepturi de autor cu bani mai multi. De aici vine statutul autorului de angajat. S-ar putea ca problema sa plece exact din aceasta lipsa de diferentiere a statutului de angajat vs. freelancing-ul bazat pe drepturi de autor. Daca s-ar putea trasa o linie clara, lucrurile ar putea functiona pozitiv pentru ambele categorii, adica fara CAS la freelancing, dar cu CAS pentru angajati. Insa atata timp cat “freelancerii” sunt angajati, e greu sa faci o regula care sa multumeasca pe toata lumea.

5 comentarii

Pagina urmatoare »

Media Blog>

Top Blog>

Cautare Google >

 


Reclama Google >