Este proaspat, abia azi a fost publicat. Il puteti citi aici.

Compania de posta franceza La Post va dubla despagubirile platite publisherilor pentru livrarile care nu intrunesc conditiile de calitate. In principiu e vorba despre livrarea la timp. Obiectivele stabilite pentru 2009-2015 spun ca 97% dintre ziarele distribuite trebuie sa fie livrate in ziua publicarii. In 2009, rata de livrare la timp a ziarelor a fost de 96,5%. Subliniez la timp caci probabil rata de livrare (nu neaparat in ziua publicarii) este undeva pe la 99,9%. Nu este numai o chestiune de rapiditate, ci si una de atitudine si respect reciproc. Cum ar fi ca cineva de la noi sa ceara Postei despagubiri (duble) pentru ca nu livreaza abonamentele? Cred ca ne-am imbogatii.

Avantaje:

- poate cel mai important avantaj este pentru angajati. cei care sunt platiti pe drepturi de autor vor avea pensia calculata la valoarea intregului contract. Astfel ca artistul, jurnalistul, scriitorul, actorul etc. nu vor forma o categorie defavorizata dupa varsta de pensionare. N-o sa vedem in acest caz stiri la TV despre cum oameni valorosi din categoriile de mai sus mor de foame pentru ca au fost platiti pe drepturi de autor si deci n-au pensie sau au o pensie derizorie raprotata la minimul de pe cartea de munca.

- un alt avantaj ar fi acoperirea unei gauri in buget. desi e impropriu spus avantaj atata timp cat se face pe spatele companiilor si angajatilor si deocamdata cuantumul contributiilor este necunoscut sau nu-l cunosc eu.

Dezavantaje:

- avand in vedere criza profunda prin care trec multe companii si institutii din domeniile dreptului de autor, cel mai probabil aceasta masura va fi pusa tot pe spatele autorilor, prin micsorarea veniturilor sau a numarului de autori.

- cresterea platii la negru sau gasirea unor solutii alternative legale  pentru plata drepturilor de autor pentru cei care decid in continuare ca nu au nevoie de pensia de la stat. cumulata cu propunerea PNL sustinuta de PSD de a elimina impozitul forfetar pentru companii, s-ar putea sa asistam la iesirea din “suspendarea activitatii” sau infiintarea a noi microintreprinderi.

Am vazut pareri foarte virulente impotriva acestei masuri ale unor oameni cunoscuti. Ba chiar transformarea propunerii intr-un razboi declarat cu presa de catre Guvern. Mi-ar placea totusi sa se tina cont si de avantajul masurii si ca cei care lupta cu atata vehementa sa-si asume o oarecare responsabilitate pentru angajatii care uneori constient, alteori nu, renunta la pensia aferenta drepturilor de autor pentru un avantaj imediat al unui venit ceva mai mare pe care prea putini il depun intr-un fond de pensii privat, de exemplu.

UPDATE:  Intr-o discutie cu un prieten pe facebook mi s-a atras atentia ca drepturile de autor nu au nici o legatura cu angajatii. Ca si Dan, in comentariul de mai jos, sunt oameni care intradevar, traiesc din drepturi de autor pe langa un job permanent sau pur si simplu, ca freelanceri. De aceea vin cu precizarea ca in majoritatea companiilor de presa jurnalistii au doua tipuri de contracte: unul de munca cu bani putini si unul de drepturi de autor cu bani mai multi. De aici vine statutul autorului de angajat. S-ar putea ca problema sa plece exact din aceasta lipsa de diferentiere a statutului de angajat vs. freelancing-ul bazat pe drepturi de autor. Daca s-ar putea trasa o linie clara, lucrurile ar putea functiona pozitiv pentru ambele categorii, adica fara CAS la freelancing, dar cu CAS pentru angajati. Insa atata timp cat “freelancerii” sunt angajati, e greu sa faci o regula care sa multumeasca pe toata lumea.

Companiile Sprint si Skiff (o companie Hearst) vor lansa Skiff Reader:

Ce poate face Skiff Reader:

- permite o intoarcere rapida a paginilor. probabil cel mai rapid reader existent

- este wireless

- va oferi accesul printr-un singur click la un magazin virtual de ziare, carti si reviste, magazin ce va fi functional si pentru alti producatori de e-reader.

- din pacate este deocamdata alb-negru, insa se lucreaza intens la dezvoltarea verisunii color care este previzionata pentru urmatorul an.

- este touch screen, este flexibil, este cel mai subtire si permite o rezolutie de 1.200 x 1.600 pixeli.

- diagonala ecranului este de 29 cm.

Mai multe detalii gasiti aici, pe siteul Bonnier.

Mag+ from Bonnier on Vimeo.

Cand spun hibe ma refer la faptul ca toata lumea zice ca  TV-ul e cel mai eficient. Si nu-i contrazic, caci toata lumea isi doreste reach cat mai mare si atunci da, TV-ul face asta cel mai bine.

Dar daca vrei ca langa reach sa mai pui ceva sau pur si simplu nu reach-ul este prioritatea ta numarul 1, atunci ce faci? Cu aceasta intrebare vreau sa zic ca poate ar trebui sa nu punem cele doua medii in competitie, ci sa ne gandim la ele ca la o mitraliera cu foc automat (TV-ul) si o pusca cu luneta (revistele). Ambele sunt utile, nu?

Si acum ca am spus toate astea, va las sa savurati studiul care arata cum revistele sunt cele mai eficiente in a influenta decizia de cumparare (deci nu reach). Este un studiu facut pe piata americana la cererea MPA (Magazine Publishers of America). Iar aici gasiti o analiza pe scurt a studiului.

Da, e piata americana, stiu, dar cred ca ideea sta in picioare. Intradevar, sunt diferente la noi in ceea ce priveste consumul de advertising comparat cu ei si probabil ca diferentele tin de specificul piete. Coincidenta sau nu, consumul de advertising in reviste pe piata americana este egal cu cel de pe piata romaneasca: 4%. (vezi chart cu consumul de publicitatate in functie de media in USA)

Cifrele le gasiti aici, iar prezentarea lor o gasiti aici. Cateva idei pe scurt ar fi:

- veniturile companiei au scazut cu 8.8% in primele 9 luni fata de anul trecut

- profitul operational al companiei  a scazut cu 38.5% de la 265.2 la 163.1 milioane EUR pentru primele 9 luni comparativ cu 2008

- equity ratio se mentine in jurul valorii de 39, insa net gearing-ul creste pana la 90.3 de la 75.9

- numarul mediu de angajati a scazut de la 18.031 pana la 17.507

- iar pentru cei care au actiuni la Sanoma trebuie sa stie ca earnings per share a scazut de la 1.1 EUR la 0.62 EUR

Interesant daca urmariti prezentarea ar mai fi ca:

- olandezii sunt mai pesimisti decat finlandezii (vezi indicele de incredere al c0nsumatorilor)

- numarul cititorilor a crescut in Finlanda si pentru reviste si pentru ziare

- contractia pietei de publicitate se apropie de zero

- cea mai mare scadere a EBITului vine din partea revistelor care reprezinta de altfel si cea mai mare parte din EBITul companiei.